Muhammad Yunus: Provocarea afacerilor sociale

Bogdan Diaconu

”Aceste idei funcționează.”
Muhammad Yunus

Mediul de afaceri este văzut adesea drept unul dintre principalii responsabili pentru unele dintre marile probleme cu care se confruntă societatea modernă: accidentele de mediu și schimbarea climaterică, inegalitățile, numeroasele probleme de sănătate ori șomajul. Se consideră, adeseori, că mediul de afaceri nu are capacitatea de a aborda problemele sociale, acestea revenind exclusiv sectorului public.

În egală măsură, însă, în lumea de afaceri s-a creat o reticență nejustificată față de piețele emergente și comunitățile sărace. Piețele sărace nu pot deveni profitabile, iar cei săraci nu pot fi nici parteneri de afaceri credibili, nici debitori solvabili; sărăcia nu este o piață interesantă; ca un dat, comunitățile sărace trebuie să rămână așa cum sunt: acesta este mesajul nerostit al strategiilor fondurilor de investiții, al strategiilor de dezvoltare ale multora dintre multinaționale și al politicilor de creditare ale băncilor.

Acestea sunt câteva dintre clișeele legate de felul în care înțelegem astăzi afacerile și piața, prejudecăți pe care Muhammad Yunus și Karl Weber le demontează în cartea lor, Dezvoltând afaceri sociale: O nouă formă a capitalismului ce răspunde nevoilor urgente ale umanității, apărută la editura PublicAffairs în luna mai a acestui an.

Ei bine, arată Weber și Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, succesul neașteptat al diferitelor modele de antreprenoriat social, apariția tot mai multor întreprinderi sociale care s-au dovedit competitive și sustenabile, generând în egală măsură profit și beneficii sociale, probează contrariul.

În condițiile pieței libere, atunci când întreprinzătorii și investitorii se bucură de oportunități și stimulente, mediul de afaceri va avea disponibilitatea și își va putea dezvolta competențele și capacitatea de a răspunde anumitor nevoi și probleme sociale.

Nevoile comunităților se pot converti în oportunități comerciale, astfel încât companiile pot realiza afaceri profitabile creând bunuri și servicii adaptate piețelor locale. Pe de altă parte, mulți dintre cei săraci își dovedesc capacitatea de a dezvolta mici întreprinderi care le permit să își întrețină familiile, să returneze creditele obținute pentru lansarea în afaceri și chiar să prospere. Nu există nicio incompatibilitate între sărăcie și performanță în afaceri, între așteptările legate de profit ale investitorilor și nevoile comunităților, între performanța financiară și sustenabilitatea ori performanța socială a unei companii, demonstrează Yunus și Weber, pledând pentru această nouă formă de antreprenoriat orientată către crearea de afaceri sociale.

O companie socială, explică Yunus, este o întreprindere care, utilizând metode specifice afacerilor, vizează obiective sociale, propunându-și să creeze prosperitate în piețele sărace sau să răspundă anumitor nevoi ale unor comunități sărace.

Se poate vorbi, pe de o parte, de companii care funcționează după regula ”fără pierderi, fără dividende”, firme ce au în vedere rezolvarea unor probleme sociale și care sunt deținute de investitori ce își reinvestesc întreg profitul în dezvoltare și în îmbunătățirea serviciilor. După această strategie au fost create, de exemplu, companii care își propun să rezolve la nivel local probleme precum foametea, contaminarea apelor ori bolile infecțioase.

Se poate vorbi, de asemenea, de firme sociale orientate către profit dar care sunt deținute de către persoane sărace. Grameen Bank, de pildă, o faimoasă bancă înființată de Yunus ce acordă microcredite comunităților sărace, este deținută de către persoane sărace, deponenți și debitori ai băncii.

”Este timpul să acordăm atenție, mai serios decât oricând, antreprenorilor care dezvoltă firme sociale. A sosit momentul să renunțăm la viziunea îngustă despre capitalism și să ne lărgim concepția despre piață, acordându-le toată recunoașterea acestor antreprenori,” declara Yunus în 2006, în articolul ”Antreprenorii care dezvoltă afaceri sociale sunt soluția”.

Îndată ce antreprenorii care dezvoltă firme sociale vor fi recunoscuți, mediul de afaceri va deveni mai interesant și mai competitiv. ”În încercarea de a-și atinge obiectivele, acești noi jucători pot fi la fel de agresivi și de întreprinzători precum antreprenorii tradiționali,” arăta Yunus. ”Cei care creează afaceri sociale pot deveni jucători foarte puternici în economiile naționale și internaționale.” Din păcate, existența lor este ignorată iar ei sunt percepuți ca fiind niște excentrici, astfel încât potențialul de dezvoltare al întreprinderilor sociale nu este recunoscut pe piețele tradiționaliste.

Pentru ca antreprenorii să fie încurajați să creeze firme sociale sunt necesare două lucruri, constată Yunus: includerea acestor noi modele de antreprenoriat în programele din învățământul economic și dezvoltarea unor instrumente care să le permită firmelor sociale să opereze și să fie competitive – indicatori ai impactului social și metodologii și agenții de evaluare a performanței sociale a companiilor.

- – -
Acest articol a fost publicat în revista 22, în cadrul rubricii Afaceri și societate.
Reproducerea acestui articol nu se poate face decât cu acordul redacției și al autorului.

- – -

Programe inițiate de către Muhammad Yunus, proiecte de economie socială și aplicații ale conceptului de ”afaceri sociale”:
- Yunus Centre
- Grameen Foundation
- Grameen Bank – Banking for the Poor
- Mifos, Open Source Technology for Accelerating Microfinance
- Stop Poverty Now
- AppLab – Transforming Lives through Innovation in Information Access
- Grameen LABS
- The Grameen Creative Lab
- Progress Out of Poverty
- Grameen Foundation’s Blog
- Bankers Without Borders