Bogdan Diaconu, Sustainable & Responsible Management
În ediţia 2009 a Indexului Dezvoltării de Afaceri, România ocupă poziţia 47 din cele 181 de state incluse în raportul realizat de către Banca Mondială. În ediţia precedentă, din 2008, a clasamentului Doing Business, ţara noastră a ocupat aceeaşi poziţie.
Vezi o prezentare detaliată a rezultatelor raportului Dezvoltării de Afaceri, ediţia 2009
Vezi concluziile raportului Dezvoltării de Afaceri, ediţia 2009
România se situează, astfel, în urma unor state foste comuniste şi chiar în urma unor state din fostul spaţiu sovietic care se dovedesc mai reformatoare în ceea ce priveşte reglementarea mediului de afaceri:
22. Estonia, locul 18 în anul 2008
28. Lituania, locul 26 în anul 2008
33. Azerbaijan, locul 97 în anul 2008
36. Slovacia, locul 37 în anul 2008
41. Ungaria, locul 50 în anul 2008
44. Armenia, locul 41 în anul 2008
45. Bulgaria, locul 44 în anul 2008
47. România, locul 47 în anul 2008
Iată punctajele obţinute de România pentru fiecare dintre cele 10 seturi de indicatori care, împreună, determină gradul în care legislaţia permite şi încurajează dezvoltarea mediului de afaceri:
(1) Demararea unei societăţi comerciale: locul 26 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Numărul de proceduri necesare pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale: 6
- Numărul de zile necesare pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale: 10
- Costuri necesare pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale: 3,6% din venitul mediu pe cap de locuitor
- Capitalul minim necesar la crearea unei societăţi comerciale: 1,1% din venitul mediu pe cap de locuitor.
(2) Obţinerea avizelor de construcţie: locul 88 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Număr de proceduri necesare pentru obţinerea avizelor de construcţie: 17
- Perioada de timp necesară: 243 de zile
- Costuri necesare: 91,2% din venitul mediu pe cap de locuitor.
(3) Procedurile de angajare: locul 143 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Dificultatea de angajare (pe o scară de la 0 la 100): 67
- Restricţii privitoare la numărul de ore de muncă pe care le poate presta un angajat (pe o scară de la 0 la 100): 80
- Dificultatea de a concedia angajaţii (pe o scară de la 0 la 100): 40
- Restricţii privitoare la raporturile de muncă (pe o scară de la 0 la 100): 62
- Costurile concedierii: salariul pe 8 săptămâni.
(4) Procedurile de înregistrare a proprietăţii: locul 114 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Numărul de proceduri necesare: 8
- Numărul de zile necesare: 83
- Cost necesar: 24% din valoarea proprietăţii.
(5) Obţinerea de credite pentru companii: locul 12 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Capacitatea legii de a apăra drepturile creditorilor şi creditaţilor, facilitând acordarea de credite (Strength of legal rights index): 8 (pe o scară de la 0 la 10)
- Dimensiunea informaţiilor necesare pentru biroul de credit (Depth of credit information index), indicator ce evaluează regulile privitoare la scopul, accesibilitatea şi calitatea informaţiilor despre credite înregistrate de către birourile publice sau private de credit: 5 (pe o scară de la 0 la 6)
- Acoperirea biroului public de credite (Public registry coverage, în România, BNR are acest rol), reprezentând numărul de indivizi sau firme listate de către biroul public de credite împreună cu informaţii privind istoricul plăţii creditului şi datoriile neplătite pe perioada ultimilor 5 ani: 4,5% (indicatorul este exprimat ca procent din populaţia adultă, adică, în metodologia Băncii Mondiale, populaţia în vârstă de peste 15 ani)
- Acoperirea biroului privat de credit (Private credit bureau coverage; în România, Biroul Român de Credit are acet rol), reprezentând numărul de indivizi sau firme listate de către biroul public de credite împreună cu informaţii privind istoricul plăţii creditului şi datoriile neplătite pe perioada ultimilor 5 ani (indicatorul este exprimat ca procent din populaţia adultă, adică, în metodologia Băncii Mondiale, populaţia în vârstă de peste 15 ani): 24,7%.
(6) Protejarea investitorilor: locul 38 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Acest set de indicatori evaluează capacitatea legislaţiei de a proteja drepturile acţionarilor minoritari în raport cu managementul companiei în care aceştia deţin investiţii, în acele situaţii în care administratorii companiei acţionează împotriva intereselor acţionarilor.
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Nivelul de transparenţă cerut de lege (Extent of disclosure index): 9 (indicator apreciat pe o scară de la 0 la 10)
- Nivelul răspunderii impuse de lege managementului companiei pentru proastă administrare – dacă şi în ce condiţii investitorul ale cărui interese sunt vătămate de către managementul defectuos poate trage la răspundere administraţia companiei (Extent of director liability index): 5 (indicator evaluat pe o scară de la 0 la 10)
- Uşurinţa cu care investitorul vătămat îşi poate apăra drepturile prin procedurile legale, în instanţă, în cazul în care interesele acestuia sunt afectate prin proastă administrare – gradul de acces al investitorului la documentele relevante ale administratorului pe parcursul procesului; dacă investitorul ce deţine cel puţin 10% din companie poate cere instanţei o investigaţie a unui inspector guvernamental etc. (Ease of shareholder suits index): 4 (indicator evaluat pe o scară de la 0 la 10)
- Gradul de protecţie a investitorilor (Strength of investor protection index) reprezintă valoarea medie a celor 3 indicatori ateriori, nivelul de transparenţă (9), nivelul răspunderii managementului (5) şi uşurinţa cu care investitorul vătămat îşi poate apăra drepturile în instanţă (4): 6 (indicator evaluat pe o scară de la 0 la 10).
(7) Plata taxelor: locul 146 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Acesta este capitolul cu cea mai slabă performanţă a legislaţiei româneşti ce reglementează mediul de afaceri.
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Numărul de taxe şi impozite: 113 (anual)
- Perioada de timp necesară efectuării plăţilor taxelor şi impozitelor: 202 (ore pe an)
- Nivelul fiscalităţii: 48,0% din profit.
(8) Comerţul internaţional: poziţia 40 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Numărul documentelor necesare pentru activităţile de export: 5
- Perioada de timp necesară documentaţiei şi formalităţilor pentru activităţile de export: 12 zile
- Taxe impuse activităţilor de export: 1,275 US$ / container
- Numărul de documente necesare pentru activităţile de import: 6
- Perioada de timp necesară documentaţiei şi formalităţilor pentru activităţile de import: 13 zile
- Taxe impuse activităţilor de import: 1,175 US$ / container.
(9) Impunerea contractelor: poziţia 31 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
Acest set de indicatori evaluează eficienţa cu care sistemul judiciar rezolvă o dispută comercială. Indicatorii avuţi în vedere acoperă evoluţia procedurilor legale urmate în instanţă pentru rezolvarea conflictului.
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Numărul de proceduri necesare pentru rezolvarea în instanţă a unei dispute comerciale: 31
- Perioada de timp necesară pentru rezolvarea în instanţă a unei dispute comerciale: 512 zile
- Costuri necesare (sunt incluse taxele implicate de procedurile judecătoreşti, taxele de impunere şi onorariul mediu plătit avocaţilor, consultanţilor pentru expertiză; nu sunt avute în vedere eventualele plăţi în afara legii, de tipul mitei): 19,9% din valoarea despăgubirilor pretinse.
(10) Procedurile de închidere a firmelor în caz de faliment: locul 85 (din cele 181 de ţări acoperite de raport)
În acest capitol sunt evaluate costurile de timp şi de bani, precum şi rezultatele obţinute prin procedurile legale de închidere a unei companii în situaţie de faliment.
Principalii indicatori avuţi în vedere la acest capitol sunt:
- Intervalul de timp stabilit de procedurile legale – perioada de timp necesară creditorilor pentru a-şi recupera creanţele: 3,3 ani
- Cost necesar: 9% din valoarea companiei intrate în procedură de faliment
- Rata de recuperare reprezintă numărul cenţilor dintr-un dolar care pot fi recuperaţi de către creditori de la debitorul aflat în insolvenţă de plată, respectiv în stare de faliment: 29,5 cenţi dintr-un dolar american.